2 ore neasteptat de surprinzatoare

Azi (-joi) am avut parte de vizita Principelui Radu din Casa Regala a Romaniei in sala festiva a prea minunantului nostru C.N. "M. Eminescu", care, dupa propriile lui spuse, a avut intaietate in fata celorlalte scoli oradene datorita vechimii pe care cladirea noastra o are in rolul educational (300 de ani). Nefiind foarte entuziasmat la inceput, casa regala starnindu-mi putina admiratie din 1927 incoace, nefiind dotat nici cu sacoul obligatoriu prezentei, am pasit in sala oarecum contrariat, ba chiar curios, sa vad "marele eveniment".

Spre surprinderea mea, atentia mi-a fost captata inca din primele minute ale discursului Principelui, care mi-a facut impresia unui intelectual rasat ce stie ce spune si cum sa-si aleaga cuvintele, dotat fiind cu un extraordinar simt al realitatii dar si cu un magnetism ce a captat si atentia celorlalti din sala deasemenea. Pe langa faptul ca a abordat o multime de teme (si cu cat realism si simt analitic!), se stia ca vroia un dialog cu elevii, acesta fiind si principalul motiv al vizitei sale. La o intrebare adresata de el noua, a raspuns colegul Sebi, onorat membru al acestui blog, dupa care am avut si eu ocazia sa-i pun o intrebare care insa s-a transformat intr-un mini discurs de ~15 min din cate am inteles. Abordand o tripla problematica ce avea o subtila legatura cauzala (diferenta est-vest in interiorul continentului european, prezenta de-a lungul istoriei a personalitatii carismatice in tarile Balcanice si imposibilitatea Romaniei de a se reprezenta cu succes in exterior daca in interior e un cacat), trebuie sa spun ca nu ma asteptam sa primesc un raspuns atat de bine structurat si gandit cum mi-a dat el. Si lucrul ce m-a impresionat cel mai mult a fost faptul ca si el a inteles ca drumul nostru mereu numit "tranzitie" este defapt lupta intre mentalitatile trecute si cele prezente, in care nici una nici alta nu este mai breaza actualmente.

O vizita ce m-a impresionat din toate punctele de vedere. Nu ma asteptam la o asemenea figura, dar avand in vedere studiile pe care Principele le avea trecute in biografie, in sinea mea nu cred ca ma asteptam la mai putin. Overall? Am o carte semnata de un membru al Casei Regale (a carei admiratie mi-a fost reintarita), am o poza cu el, profa de isto, dira si o secretara si nu cred ca voi mai avea probleme cu vreun profesor in putinul timp care o mai ramas de petrecut in liceu, avand in vedere periajul adanc ce mi l-au facut. Felicitari si tie Sebi - cica am fost la intaltime. Doar 2 dintr-o sala cu 200-300.

Si felicitari Principelui Radu. Mi-a reaprins speranta, ca intr-adevar mai exista oameni, atat doar ca trebuie sa-i cauti acolo unde te astepti mai putin.